Barometru DigitalHR. Discriminarea de gen, încă prezentă în România

Discriminarea de gen la locul de muncă, în ceea ce privește șansele în carieră și salarizare, reprezintă o realitate crudă în România. 125 dintre cei 222 de respondenți în cadrul unui barometru de opinie realizat de DigitalHR confirmă faptul că există, în continuare, diferențe semnificative de abordare între angajați în funcție de sex.

Discriminarea reprezintă în continuare un fenomen des întâlnit în mediul de lucru, însă puțin discutat. Deși la nivel organizațional susținem egalitatea de tratament față de toți angajații, la nivel personal lucrurile stau altfel. 

Oamenii pot reacționa conform unui set de valori care nu este întotdeauna în concordanță cu valorile colegilor și de aici pot apărea provocări în gestionarea relațiilor. Noile prevederi din Codul Muncii vin cu interdicții și sancțiuni mult mai clare pentru comportamentele de discriminare și hartuirea la locul de munca, contribuind astfel la crearea unui mediu de lucru sănătos din punct de vedere psihologic.

Cu toate acestea, legile privind egalitatea între sexe nu se respectă pe deplin în țara noastra, este concluzia celor mai mulţi dintre respondenți.  

Potrivit rezultatelor studiului Digital HR, în general, femeile sunt mai sensibile la existenţa fenomenului şi mai angajate în diminuarea lui. 

Statistica Digital HR arată, totodată, că discriminarea de gen este mai accentuată în întreprinderile cu capital de stat decât în întreprinderile private. 

Explicăm acest rezultat prin faptul că acestea din urmă sunt mult mai interesate de rentabilitate şi, de aici, derivă o politică de tratare a salariaţilor mai puţin discriminatorie. De asemenea, variabila stare civilă pare să exercite o influenţă, deoarece cei necăsătoriţi acuză într-o măsură mai mare discriminarea. 

Altfel spus, vulnerabilitatea femeilor necăsătorite este mai ridicată. 

În sfârşit, din perspectiva educaţiei, absolvenţii de liceu şi cei de facultate sunt mai sensibili la discriminare. Acest rezultat poate fi interpretat prin două aspecte. În primul rând, cei cu studii sunt mai angajaţi în muncă, în etapele sau fazele acesteia (angajare, promovare, salarizare etc.). 

În al doilea rând, favorizaţi de educaţie, ei sesizează mai uşor comportamentele discriminatorii la locul de muncă. În final, se poate degaja uşor profilul persoanei care acuză mai puternic atitudinile şi practicile discriminatorii la locul de muncă. 

Întrebaţi dacă sunt de acord cu ideea ca unele locuri de munca sunt exclusiv pentru femei/barbati, 44 dintre cei 222 de respondenţi au răspuns nu şi 92 au răspuns într-o mică măsură. 

În opinia majorităţii respondenţilor, mass-media si societatea civila nu promoveaza suficient principiul egalitatatii de sansa si tratament intre femei si barbati in domeniul muncii.

Totodată, 154 dintre cei 222 de respondenţi consider că ideile preconcepute sunt cauza principală a discriminării/inelagalitatii de sanse intre femei si barbati pe piata muncii.

148 dintre intervievaţi au afirmat, în acest sens, că acest tip de mentalitate influenţează viaţă comunităţii.

Salarii inegale între bărbaţi şi femei

Un alt aspect interesant al barometrului vine să confirme inegalitatea salarială dintre femei şi bărbaţi. 

Chiar dacă 196 dintre cei 222 de respondenţi consideră că nivelul salarial n-ar trebui să fie influenţat de gen, mulţi dintre respondenţi au raportat astfel de situaţii.

Mai mult chiar, inclusiv în privinţa anunţurilor de angajare şi al deciziilor interne de promovare, existră mulţi respondenţi care au declarat că au fost discriminaţi pe criteriul legat de gen.

,,Egalitatea dintre cetateni este un drept garantat prin Constitutia Romaniei. Aceasta prevede drepturi egale pentru toti romanii indiferent de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, apartenenta politica, venit sau origine sociala. Acelasi act normativ  prevede egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor, fara privilegii si fara discriminare. 

Pe langa Constitutie, exista si alte acte normative, in care este prevazuta  egalitatea atat in fata legii, cat si la locul de munca’’, afirmă Ligia Neacşu, managerul Best Smart Consulting, coordonatoarea barometrului.

Potrivit datelor Centrului de Resurse Juridice, în ultimii ani, în medie, în România femeile au câştigat pe total în industrie 74.03% din cât au câştigat bărbaţii.

În comerţ, de exemplu, femeile au realizat un venit salarial nominal mediu lunar net de 77.98% comparativ cu cel realizat de bărbaţi.

Drepturile angajaţilor

În ultimii ani, procesele în instanță dintre salariați și angajatori, pe tema discriminării/hărțuirii la locul de muncă, au cunoscut un trend ascendent, prin urmare, în cursul acestui an, toate cele trei acte normative care se referă la discriminarea de gen au suferit modificări. 

Discriminarea este acum mult mai clar definită și mai aspru sancționată:

„În ceea ce privește Codul Muncii, modificările aduse de Legea nr. 151/2020 (intrată în vigoare la data de 27 iulie 2020) au vizat (i) modificarea și completarea interdicției de discriminare în raporturile de muncă la nivel de definiție și criterii protejate, (ii) reglementarea noțiunii de hărțuire, a noțiunii de discriminare prin asociere și victimizare în cadrul raporturilor de muncă. De asemenea, a fost reglementată (iii) sancționarea actelor de instigare la discriminare, precum și (iv) sancționarea contravențională a actelor de discriminare la locul de muncă și a încălcării interdicțiilor cu caracter permanent în caz de concediere cu amendă de până la 20.000 RON” – se spune în concluziile barometrului Digital HR.

La Barometrul iniţiat de Digital HR au participat 222 de persoane, majoritatea din mediul urban (175), cu studii medii şi superioare. Vârsta medie a intervievaţilor a fost de 38 ani.